decembrie 29, 2010

Ranile …


Îţi mai aduci aminte?


Poate că aşa se redeschide o rană sau mai bine zis o cicatrice pentru că ele răman în locul rănilor deschise odată de anumite lovituri din diferite părţi .. Ce sunt rănile? De ce le avem? De ce le provocăm?
La aceste întrebări nu cred că există răspunsuri. Le facem petru că suntem oameni .Pentru că e firesc să răneşti şi pentru că mulţi rănesc doar pentru a se apăra ...am fost într-un loc liniştit parcă rupt de lume, unde nu mai există nici ură nici bunătate nici viaţă nu e nimic doar un ceas care bate din jumătate în jumătate de oră şi nişte simple pietre care stau şi ascultă acel ceas ...Îţi sună cunoscută descrierea “sumbră” pentru uni sau relaxantă şi sigură pentru alţi? Da, e vorba de un cimitir unul mic,parcă uitat de lume, înconjurat de natură ,un loc unde e mereu linişte şi pace, un loc fără sentimente şi un loc unde te poţi deconecta de la toate problemele ...Pentru mine e unicul loc unde îmi pot aduna gandurile pune cap la cap. Da ştiu vă sună a stil emo , nu chiar nu e aşa nu vreau să îmi tai venele şi nici să îmi arunc creierii în aer, tot ce vreau e linişte... Vreau să dispară războaiele să nu mai fie  acea criză economică pe care o trăim de o viaţă .... Vreau să fie iar acea lume docilă lipsită de greutăţile care provoacă răni adanci şi apoi odată cu vremea cicatrici mari ...
           În ceea ce priveşte “rănile” sufleteşti , pe ele nu poţi pur şi simplu să torni niste apă distilată şi să sufli ca să se cicatrizeze, nu exista nici o operaţie care să le repare tot ce trebuie să faci este să accepţi şi să trăieşti aşa... sau sa te laşi bătut

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu